Urs - Wikipedia Sari la conținut Meniul principal Meniul principal mută în bara laterală ascunde Navigare Pagina principală Schimbări recente Cafenea Articol aleatoriu Facebook Participare Cum încep pe Wikipedia Ajutor Portaluri tematice Articole cerute Pagini speciale Căutare Căutare Aspect Donații Creare cont Autentificare Unelte personale Donații Creare cont Autentificare Cuprins mută în bara laterală ascunde Început 1 Etimologie 2 Taxonomie Toggle Taxonomie subsection 2.1 Filogenie 3 Caracteristici fizice Toggle Caracteristici fizice subsection 3.1 Mărime 3.2 Morfologie 4 Distribuție și habitat 5 Comportament și ecologie Toggle Comportament și ecologie subsection 5.1 Hrănire 5.2 Comunicare 5.3 Reproducere și dezvoltare 5.4 Hibernare 5.5 Prădători, paraziți și agenți patogeni 6 Relația cu omul Toggle Relația cu omul subsection 6.1 Conservare 6.2 Atacuri 6.3 Divertisment, vânătoare, mâncare și medicină populară 7 Note 8 Referințe Toggle Referințe subsection 8.1 Bibliografie 9 Legături externe Comută cuprinsul Urs 198 limbi Адыгабзэ Afrikaans Alemannisch አማርኛ Pangcah Aragonés Ænglisc अंगिका العربية ܐܪܡܝܐ مصرى অসমীয়া Asturianu Atikamekw Авар Kotava Aymar aru Azərbaycanca تۆرکجه Башҡортса Basa Bali Batak Toba Bikol Central Беларуская (тарашкевіца) Беларуская Български Bislama বাংলা བོད་ཡིག Brezhoneg Bosanski Batak Mandailing Буряад Català 閩東語 / Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄ Нохчийн Cebuano ᏣᎳᎩ Tsetsêhestâhese کوردی Corsu Qırımtatarca Čeština Чӑвашла Cymraeg Dansk Dagbanli Deutsch Zazaki Dolnoserbski Ελληνικά Emiliàn e rumagnòl English Esperanto Español Eesti Euskara فارسی Suomi Føroyskt Français Arpetan Nordfriisk Frysk Gaeilge 贛語 Gàidhlig Galego ગુજરાતી Wayuunaiki Hausa 客家語 / Hak-kâ-ngî עברית हिन्दी Hrvatski Hornjoserbsce Kreyòl ayisyen Magyar Հայերեն Արեւմտահայերէն Interlingua Jaku Iban Bahasa Indonesia ГӀалгӀай Ido Íslenska Italiano ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ / inuktitut 日本語 La .lojban. Jawa ქართული Qaraqalpaqsha Taqbaylit Адыгэбзэ Kabɩyɛ Қазақша ಕನ್ನಡ 한국어 Перем коми کٲشُر Kurdî Коми Kernowek Кыргызча Latina Ladino Lëtzebuergesch Лакку Лезги Lingua Franca Nova Limburgs Ladin ລາວ Lietuvių Latviešu मैथिली Мокшень Malagasy Олык марий Māori Minangkabau Македонски മലയാളം Монгол ꯃꯤꯇꯩ ꯂꯣꯟ मराठी Кырык мары Bahasa Melayu မြန်မာဘာသာ Эрзянь مازِرونی Napulitano Nedersaksies नेपाली नेपाल भाषा Nederlands Norsk nynorsk Norsk bokmål Diné bizaad Occitan Oromoo Ирон ਪੰਜਾਬੀ Picard Polski پنجابی پښتو Português Runa Simi Armãneashti Русский Саха тыла ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ Sicilianu Scots سنڌي Srpskohrvatski / српскохрватски Simple English Slovenčina Slovenščina ChiShona Soomaaliga Shqip Српски / srpski Seeltersk Sunda Svenska Kiswahili தமிழ் Tayal ತುಳು తెలుగు Тоҷикӣ ไทย Tagalog Toki pona Tok Pisin Türkçe Татарча / tatarça Тыва дыл Удмурт ئۇيغۇرچە / Uyghurche Українська اردو Oʻzbekcha / ўзбекча Vèneto Tiếng Việt West-Vlams Winaray 吴语 Хальмг ייִדיש Vahcuengh 文言 閩南語 / Bân-lâm-gí 粵語 中文 Modifică legăturile Articol Discuție română Lectură Modificare Modificare sursă Istoric Unelte Unelte mută în bara laterală ascunde Acțiuni Lectură Modificare Modificare sursă Istoric General Ce trimite aici Schimbări corelate Trimite fișier Legătură permanentă Informații despre pagină Citează acest articol Obține URL scurtat Comută la vechiul parser Tipărire/exportare Creare carte Descărcare ca PDF Versiune de tipărit În alte proiecte Wikimedia Commons Wikispecii Element Wikidata Aspect mută în bara laterală ascunde De la Wikipedia, enciclopedia liberă 1817"},"subdivision_ranks":{"wt":"Subfamilii"},"subdivision":{"wt":"{{dagger}}[[Amphicynodontinae]]<br/>\n{{dagger}}[[Hemicyoninae]]<br/>\n{{dagger}}[[Ursavini|Ursavinae]]<br/>\n{{dagger}}[[Agriotheriinae]]<br/>\n[[Ailuropodinae]]<br/>\n[[Tremarctinae]]<br/>\n[[Ursinae]]"},"subordo":{"wt":"[[Caniformia]]"}},"i":0}}]}'> Ursidae Fosilă: Eocenul superior - Recent PreЄ Є O S D C P T J K Pg N Urs brun (Ursus arctos) Clasificare științifică Regn: Animalia Încrengătură: Chordata Subîncrengătură: Vertebrata Clasă: Mammalia Ordin: Carnivora Subordin: Caniformia Infraordin: Arctoidea Familie: Ursidae G. Fischer de Waldheim 1817 Subfamilii †Amphicynodontinae †Hemicyoninae †Ursavinae †Agriotheriinae Ailuropodinae Tremarctinae Ursinae Modifică text  Urșii sunt mamifere omnivore din familia Ursidae aparținând subordinului Caniformia. Deși există doar opt specii de urși, aceștia sunt răspândiți, apărând într-o mare varietate de habitate în toată emisfera nordică și parțial în emisfera sudică. Se găsesc în America de Nord, America de Sud, Europa și Asia. Caracteristicile comune ale urșilor moderni includ corpuri mari cu picioare îndesate, bot lung, urechi mici rotunjite, păr aspru, labe plantigrade cu cinci gheare neretractibile și cozi scurte. În timp ce ursul polar este în mare parte carnivor, iar ursul panda se hrănește aproape în întregime cu bambus, celelalte șase specii sunt omnivore, cu diete variate. Cu excepția cuplurilor în timpul curtarii și a mamelor cu puii lor, urșii sunt în general animale solitare. Pot fi diurni sau nocturni și au un excelent simț al mirosului. În ciuda constituției lor greoaie și a mersului stângace, ei sunt alergători, cățărători și înotători experți. Urșii folosesc adăposturile naturale, cum ar fi peșterile și copacii scorburoși, drept bârloguri; majoritatea speciilor petrec iarna în interiorul bârlogului într-o lungă perioadă de hibernare, care poate ajunge până la 100 de zile. Urșii au fost vânați încă din timpuri preistorice pentru carnea și blana lor; au fost folosiți în lupte și alte forme de divertisment, cum ar fi să danseze. Cu prezența lor fizică puternică, ei joacă un rol proeminent în arte, mitologie și alte aspecte culturale ale diferitelor societăți umane. În vremurile moderne, urșii au fost supuși unei presiuni din cauza invadării habitatelor lor și a comerțului ilegal cu părți din urși. IUCN enumeră șase specii de urși ca fiind vulnerabile sau pe cale de dispariție și chiar specia cea mai puțin îngrijorătoare, cum ar fi ursul brun, este expusă riscului de dispariție în anumite țări. Braconajul și comerțul internațional al acestor populații cele mai amenințate sunt interzise, dar sunt încă în desfășurare. Etimologie [modificare | modificare sursă] Cuvântul românesc urs este moștenit din limba latină, ursus.[1] Alte denumiri legate de urși, cum ar fi cea a infraordinului Arctoidea provine din greaca veche ἄρκτος (arktos), „urs”,[2] precum și termenii „arctic” și „antarctic”. Numele taxonilor urșilor, cum ar fi Ursidae și Ursus, provin din latinescul Ursus (urs)/Ursa (ursoaică).[3] Prenumele feminin „Ursula”, derivat inițial din numele unui sfânt creștin, înseamnă „mica ursă” (diminutiv din latinescul ursa). În Elveția, prenumele masculin „Urs” este deosebit de popular, în timp ce numele cantonului și orașului Berna sunt derivate din Bär, cuvântul german pentru urs. Numele germanic Bernard (inclusiv Bernhardt și forme similare) înseamnă „urs curajos”, „urs robust” sau „urs îndrăzneț”.[4][5] Cuvântul englezesc „bear” provine din engleza veche bera și aparține unei familii de nume pentru urs în limbile germanice, cum ar fi suedezul björn. În mod convențional, se spune că această formă este legată de un cuvânt proto-indo-european pentru „maro”, astfel încât „ursul” ar însemna „cel maro”.[6][7] Cu toate acestea, lingvistul Donald Ringe notează că, deși această etimologie este plauzibilă din punct de vedere semantic, nu se poate găsi un cuvânt care să însemne „maro” în această formă în proto-indo-european. El sugerează în schimb că „urs” provine din cuvântul proto-indo-european *ǵʰwḗr- ~ *ǵʰwér „animal sălbatic”.[8] Taxonomie [modificare | modificare sursă] Familia Ursidae este una dintre cele nouă familii din subordinul Caniformia, ordinul Carnivora. Cele mai apropiate rude în viață ale urșilor sunt pinipedele, canidele și musteloidele.[9] Urșii moderni cuprind opt specii în trei subfamilii: Ailuropodinae (monotipic cu ursul panda), Tremarctinae (monotipic cu ursul cu ochelari) și Ursinae (conținând șase specii împărțite în unul până la trei genuri, în funcție de autoritate). Analiza cromozomilor nucleari arată că cariotipul celor șase urși este aproape identic, fiecare având 74 de cromozomi, în timp ce panda uriaș are 42 de cromozomi și ursul cu ochelari 52. Aceste numere mai mici pot fi explicate prin fuziunea unor cromozomi; în plus, faptul că modelele de bandă de pe acestea se potrivesc cu cele ale speciilor ursine dar diferă de cele ale procionidelor, susține includerea acestor două specii în Ursidae mai degrabă decât în Procyonidae, unde au fost plasate de unele autorități anterioare.[10] Filogenie [modificare | modificare sursă] Urșii formează o cladă în cadrul Carnivora. Cladograma se bazează pe filogenie moleculara de șase gene la Flynn, 2005.[11] Carnivora Feliformia    Caniformia    Canidae    Arctoidea        †Hemicyonidae Ursidae Pinnipedia Musteloidea Ailuridae Procyonidae Mustelidae Rețineți că, deși sunt numiți „urși” în unele limbi, panda roșii și ratonii și rudele lor apropiate nu sunt urși, ci mai degrabă musteloizi.[11] Există două ipoteze filogenetice cu privire la relațiile dintre speciile de urși existente și fosile. Una este toate speciile de urși sunt clasificate în șapte subfamilii: Amphicynodontinae, Hemicyoninae, Ursavinae, Agriotheriinae, Ailuropodinae, Tremarctinae și Ursinae.[12][13][14][15] Mai jos este o cladogramă a subfamiliilor de urși după McLellan și Reiner (1992)[12] și Qiu și colab. (2014):[15] Ursidae †Amphicynodontinae †Hemicyoninae †Ursavinae †Agriotheriinae Ailuropodinae Tremarctinae Ursinae A doua ipoteză filogenetică alternativă a fost implementată de McKenna și colab. (1997) pentru a clasifica toate speciile de urși în superfamilia Ursoidea, Hemicyoninae și Agriotheriinae fiind clasificate în familia „Hemicyonidae”.[16] În clasificarea McKenna și Bell, atât urșii, cât și pinipedele se află într-un parvordin de mamifere carnivore cunoscute sub numele de Ursida, împreună cu mamiferele extincte din familia Amphicyonidae.[16] Mai jos este cladograma bazată pe clasificarea McKenna și Bell (1997):[16] Ursida †Amphicyonidae Phocoidea †Amphicynodontidae Pinnipedia Ursoidea †Hemicyonidae †Hemicyoninae †Agriotheriinae Ursidae †Ursavinae Ailuropodinae Tremarctinae Ursinae Filogenia speciilor de urs existente este prezentată într-o cladogramă bazată pe secvențierea completă a ADN-ul mitocondrial de Yu și colab. (2007)[17] Panda uriaș, urmată de ursul cu ochelari, sunt în mod clar cea mai veche specie. Relațiile celorlalte specii nu sunt foarte bine rezolvate, deși ursul polar și ursul brun formează o grupare apropiată.[10] Ursidae Ursinae Urs brun Urs polar Urs negru asiatic Urs negru american Urs malaez Urs buzat Urs cu ochelari Ursul panda Caracteristici fizice [modificare | modificare s…